Azi dimineaţă, în timpul plantonului mintea îmi zbura în toate direcţiile. Încercam din răsputeri să înţeleg de ce facem lucruri care nu ne plac. Practic, mă gândeam cum s-a ajuns aici. Răspunsul e simplu, dorinţa de succes financiar, dar şi familial ne împinge să facem lucruri pe care în mod normal nu le-am face. Mereu ne întrebăm ce e bine şi ce e rău în ceea ce facem. Cum deosebim binele de rău? Asta rămâne latitudinii fiecăruia, principiilor sale, caracterului său, modului lui de a acţiona. În ultima perioadă nu mi-a mers prea bine, din contră chiar am avut serioase momente în care am fost pe altă planetă. Bineînţeles, când nu eşti în apele tale eşti un magnet care atrage numai ghinioane. Când totul tinde să revină la normal, pac-pac o întindere musculară la piciorul drept, într-o duminică în care am vrut să mă destind jucând fotbal. Starea de spirit pozitivă pe care o aveam dimineaţă s-a pierdut undeva pe terenul de fotbal din momentul când durerea şi-a făcut apariţia. Mă gândesc că întâmplarea asta nefericită mă va face să mă ambiţionez un pic şi să revin la o stare de spirit pozitivă. La urma urmei, după ultima întindere musculară am avut succes şi am reuşit să depăşesc durerea şi am trecut cu brio probele pentru liceul sportiv. Există momente când trebuie să păţeşti ceva rău pentru aţi da seama ce e bine să faci. Universul tinde să echilibreze balanţa, când îţi dă prea mult, când îţi ia şi pielea de pe tine. Totul depinde de noi, putem să fim echilibraţi, speranţa e cea care a rămas ultima în "cutia Pandorei". Nu ne rămâne decât să căutăm mult visatul echilibru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu