Am primit o recomandare să fac un sondaj despre acest subiect, dar am preferat să scriu un articol pentru că mi se pare destul de interesant.
De câţiva ani am observat că persoanele pe care le-am întâlnit de-alungul timpului evită să se despartă de primul lor iubit/ă. La început mă gândeam de ce. Apoi, în timp am stat să mă gândesc de ce acţionează aşa. Nu mi-am dat seama de ce, până nu am trecut printr-o experienţă care m-a ajutat să-mi creez o opinie. Totul a început când am cunoscut o fată care părea să fie fata visurilor mele. Încă de la început mă atrăgea totul la ea şi o îndrăgeam foarte mult. După un timp i-am spus că o iubesc. Totul a decurs perfect, până când s-a ajuns la diferite neînţelegeri. Deja devenise o relaţie tensionată, în care comunicarea începuse să lipsească, iar asta afecta serios lucrurile dintre noi. Primeam sfaturi din exterior precum că ar trebui să ne despărţim, că nu mai are rost să continuăm. Însă eu nu concepeam să renunţ la ea pentru că aveam impresia că nu voi găsi pe cineva mai bun ca ea, mai mult de atât nu credeam că voi mai iubi vreodată. Timpul a trecut, şi după mai multe discuţii am hotărât de comun acord că relaţia trebuie să se sfârşească. Drept urmare ne-am despărţit pe cale amiabilă şi fiecare şi-a văzut de drumul său.
După păţania mea am văzut multe cazuri asemănătoare în care cei doi nu renunţau pentru că le era frică de neprevăzut. În general, ne place să ne complacem în situaţie şi să evităm să luam decizii. În opinia mea e un lucru rău pentru că în primul rând trebuie să gândim raţional şi mai apoi sentimental.
Prima iubire, în opinia mea e o experienţă de viaţă de care ar trebui să ne folosim pentru a găsi ceea ce ne dorim fiecare dintre noi. Nu trebuie să dramatizăm dacă cel/cea pe care l-am/am iubit nu e ceea ce căutăm. Trebuie ca fiecare dintre noi să fie capabil să ia decizii care pot evita multe neplăceri şi pot aduce lucruri bune.
În concluzie, prima iubire este doar un pas în căutarea persoanei cu care va urma să ne petrecem restul vieţii.
Iubirea apare în viaţa fiecăruia, doar că în general omul e orb şi acţionează iraţional, punând preţ pe materialism sau pe aprecierea exagerată a aspectului fizic fapt ce va duce la distrugerea iubirii pe care el/ea o căutau şi o aveau chiar lângă ei.
Emil Cioran spunea: A iubi înseamna a suferi şi cum mulţi fug de suferinţă puţini ştiu să iubească!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu