Orgoliul ne împiedică să iertăm oamenii?

Cuvântul orgoliu provine din limba italiană, iar conform dexului reprezintă o părere foarte bună, adesea exagerată și nejustificată, despre sine însuși, despre valoarea și importanța sa socială;de asemenea mai poate fi asociat cu îngâmfarea, vanitatea şi trufia.Pentru majoritatea oamenilor orgoliul este o trăsătură negativă de caracter. În primul rând pentru că oamenii încearcă să pară ceea ce nu sunt, încearcă să impresioneze în fel şi fel de situaţii, doar cu gândul de obţine un "ceva", un interes fie el material, profesional, social sau pur şi simplu o plăcere fizică. Orgoliul poate fi asociat în unele situaţii cu falsitatea, deoarce conform definiţiei orgoliul ne îndeamnă să ne supraapreciem. Însă, orgoliul nu trebuie privit neapărat ca un lucru negativ, pentru că are şi părţile lui bune. Unii zic că orgoliul e bun doar pe planul profesional. Eu consider că orgoliul poate fi benefic în mai multe situaţii. Spre exemplu pe plan social atunci când cineva ne-a făcut o nedreptate, noi îi vom răspunde cu aceeaşi monedă dacă vom avea ocazia. Răspunsul e simplu, cei mai mulţi dintre noi pământenii se ghidează după legea compensaţiei: îi oferim exact ce ne-a dat înmulţit cu doi. Această situaţie ne poate clădi personalitatea şi ne poate oferi încredere în noi pentru că am ajuns în situaţia de a pedepsi nedreptatea pe care a făcut-o respectivul/a.
Orgoliul mai poate aduce avantaje şi într-o familie în care unul din cei doi este orgolios, iar celălalt este o persoană puternică şi nu se lasă influenţat negativ de atitudinea partenerului, ci se foloseşte de orgoliul lui/ei pentru a depăşi mai uşor momentele critice. Totodată, mai poate aduce şi un spirit concurenţial în familie, menit să ajute familia să atingă cote cât mai înalte pe toate planurile.
există însă situaţii delicate în care o persoană orgolioasă poate pierde ceva semnificativ precum o prietenie sau o relaţie de dragoste, doar pentru că i s-a părut injustă atitudinea colegului, prietenului sau chiar partenerului de viaţă, chiar dacă acesta e posibil să fi făcut-o fără a avea cea mai mică intenţie de a-i greşi. Oamenii nu sunt perfecţi, aşadar greşesc şi trebuie să se ţină cont de asta. Trebuie să avem puterea de a ierta, de a trece peste orgoliu dacă situaţia o cere. Tot noi avem decizia în mână, putem îndepărta un om care ne-a greşit grav de lângă noi sau putem sta cu el şi să-i oferim exact ceea ce el nu se aşteaptă şi anume atenţie, poate chiar şi un strop de afecţiune. De ce am face asta? Pentru că în primul rând suntem oameni, iar ceea ce ne diferă de animale este raţiunea. Spre exemplu putem ierta o bunică care ne-a izgonit din casă doar ca să îşi petreacă bătrâneţea singură. Putem să îi oferim o bătrâneţe mai liniştită doar prin atitudinea noastră. Să îi arătăm că a greşit că a acţionat aşa şi că nu contează ce a fost în trecut, contează prezentul.
"Oamenii încep viaţa iubind necondiţionat, dar orgoliul îi lipseşte întâi de dragoste apoi de viaţă"